Sesiunea 2
Mai mult decât firimituri, o viață întreagă dedicată lui Dumnezeu (Mircea Deteșan Jr.)
Importanța unei călătorii misionare pe termen scurt (Alin Duciuc)
De curând am fost într-o călătorie de 3 săptămâni în Niger. Niger este una dintre cele mai sărace țări din lume. Nigerul este o țară la confluența dintre deșert și vegetație – este uscat. Numele țării este de la fluviul care o traversează. Apa are mare importanță pentru ei.
Căldura este enormă, de obicei am probleme cu frigul, dar acolo am avut probleme cu căldura. În Niger se muncește mult mai greu decât în Europa. O activitate cum ar fi turnatul unui beton, care ar trebui să dureze câteva ore, în Niger durează o zi întreagă.
Oamenii sunt diferiți, mentalitatea este total diferită. Pentru ei ziua de mâine nu există. Dacă au azi, azi există, mâine cine știe ce-o mai fi. Mă întreba cineva, dar de ce ei, săraci fiind, nu fac economii? Din ce să facă economii? Dacă muncesc azi au ce mânca, dacă nu muncesc nu au. De unde să faci economie?
Când vreți să faceți o călătorie pe termen scurt, gândiți-vă ce abilități aveți voi pe care să le puneți la dispoziția Domnului, ca El să le folosească acolo, pe câmpul de misiune. Am mers în Niger să ajut la construcția unui corp de spital. Nu sunt eu mare constructor. De meserie sunt profesor, însă Dumnezeu te folosește cu abilitățile pe care le ai acolo unde ești. E nevoie de ajutor cu lopata? Fii dispus. E nevoie să speli vasele, să faci pâine, să zidești? Fii dispus. Când mergi într-o călătorie pe termen scurt trebuie să dai maximul de eficiență. Timpul fiind scurt trebuie să fii eficient la maxim.
Nu poți merge într-o călătorie pe termen scurt dacă nu te rogi mai întâi.
Implicați-vă într-un grup de rugăciune pentru misiune. Asta este provocarea principală pe care vreau să v-o las. Am să fac o precizare, chiar două, vis-a-vis de rugăciune.
La un moment dat, un frate mai în vârstă, ne reproșa tinerilor că nu suntem implicați în misiune, încerca să ne facă să ne simțim vinovați că nu pleacă tinerii în misiune și chiar mă simțeam puțin vinovat. Uităm, însă, de un verset important din Matei 9:38 „Rugaţi dar pe Domnul secerişului…” să scoată musulmanii la Evanghelie, să audă budiștii Evanghelia, să trimită îngerii să meargă să vestească… Dumnezeu când L-a avut în plan pe famenul Etiopian a trimis un înger. Cui l-a trimis? Lui Filip – evanghelistul. Dumnezeu când l-a avut în vedere pe Corneliu, pe cine l-a trimis? Pe Petru. „Rugaţi dar pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Lui.” Mai înainte de toate noi ne implicăm în rugăciune, suntem dedicați în rugăciune. Mai mult decât firimituri, avem o viață de rugăciune, de mijlocire. Eu nu pot înțelege cum un copil al lui Dumnezeu se poate ruga doar pentru el și dacă-i mai rămâne timp, dacă e încă treaz și nu a adormit pe genunchi, dacă se mai poate se mai roagă și pentru alții. Rugăciunea este prima noastră responsabilitate.
A doua precizare este legată de grupurile etnice neevanghelizate, neamurile la care Evanghelia nu a ajuns. Sunt 250 de grupuri la conferință, dar sunt mii de grupuri care nu au Evanghelia, nici o biserică viabilă care să se poată multiplica, auto susține. Nu au, noi avem și putem să-i susținem în rugăciune. Pe site-ul https://joshuaproject.net/pray/unreachedoftheday/calendar puteți găsi mai multe informații și motive de rugăciune pentru aceste grupuri. Dacă doriți să dați mai mult decât firimituri, doriți să aveți o viață de rugăciune, adoptați în rugăciune un grup etnic neevanghelizat. Vă puteți propune o zi de rugăciune pentru grupul adoptat, motivele sunt multe și diverse. Noi suntem responsabili să ne rugăm pentru alții. Acești oameni care poate sunt nomazi, refugiați, minoritari într-o altă zonă, au nevoie de rugăciunile noastre ca Domnul să lucreze acolo unde sunt ei. De ce nu, poate Domnul va găsi cu cale să vă trimită chiar pe voi în acel grup să vestiți Evanghelia. Domnul să vă ajute!