„Voi trezi zorii!”… Așa spunea David, un om după inima lui Dumnezeu: “Inima mea este pregătită, Dumnezeule, inima mea este pregătită! Voi cânta și Te voi lăuda. Trezește-te, suflete al meu! Treziți-vă, harfă și liră! Voi trezi zorii. Stăpâne, Îți voi mulțumi printre popoare. Voi cânta spre lauda Ta printre națiuni. Căci mare este îndurarea Ta, până la ceruri, iar credincioșia Ta este până la nori.” Psalmii 57:7-10 NTR
Mulți purtăm diferite titluri si funcții și trebuie să le purtăm cu cinste si demnitate. Totuși identitatea noastră vine din părtășia zilnică cu Domnul Isus, nu din ceea ce facem. Identitatea noastră își are izvorul în prezența Lui Dumnezeu. El este cel care pune o fărâmă de viziune în inima noastră atunci când stăm în prezența Sa. El este Cel care face să crească acea sămânță, care devine o viziune. Viziunea pe care ți-o dă Dumnezeu este mult mai mare decât puterea ta de a o pune în practică. Așa că începi cu pași mici, cu o credință mică, dar înaintezi, nu te dai bătut.
Marele misionar Hudson Taylor spunea deseori aceste cuvinte care erau săpate adânc în inima lui și au rămas imortalizate pe paginile jurnalului lui: “Lucrarea lui Dumnezeu făcută în modul lui Dumnezeu, nu va duce lipsă niciodată de resursele lui Dumnezeu”.
De asemenea William Carey, supranumit “părintele misiunii moderne” spunea deseori: “Așteaptă lucruri mari de la Dumnezeu, încearcă lucruri mari pentru Dumnezeu”
Isus a spus: “Evanghelia aceasta a Împărăției va fi propovăduită în toată lumea, ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfârșitul.” Matei 24:14
Bun, este clar că nu a venit încă sfârșitul, dar cuvintele Domnului Isus se împlinesc sub ochii noștri. Cine a putut să creadă că Evanghelia aceasta se va răspândi pe întreg pământul? Noi ni-i imaginăm pe ucenici ca pe niște super oameni ai credinței, ca pe niște generali ai Împăratului Isus. Este bine să înțelegem în acest fel lucrarea ucenicilor si sa ne dorim să fim asemenea lor, dar să nu uităm că ucenicii au fost tare fricoși, unii au fost numiți fiii tunetului datorită atitudinii pe care o aveau, Petru a fost un laș, fricos, om aprig si iute la mânie, alții trădători de neam și cu toate acestea Isus i-a transformat și i-a făcut titani ai credinței, prin care această credință a început sa se răspândească până la marginile pământului.
Așa a început o lucrare măreață si aici în Madagascar, o lucrare numită Școala de Misiune, prin care, începând cu data de 8 ianuarie 2024, 12 studenți se pregătesc pentru a deveni misionari. Majoritatea dintre ei sunt pastori. Încă de la început au întâmpinat tot felul de temeri, neclarități, probleme medicale sau lupte spirituale mari, dar nu s-au dat bătuți. Cu toții fac mari sacrificii pentru a fi prezenți in fiecare zi la cursuri. Duminicile slujesc in bisericile lor, iar de luni până vineri sunt la cursuri cu mare seriozitate. Unii dintre ei s-au temut că bisericile lor vor avea de pierdut, dacă pastorul nu va fi prezent acolo în fiecare zi a săptămânii, dar au mărturisit că se întâmplă de fapt contrariul – oameni de încredere din biserică au început să se ridice și să își ajute pastorul mai mult ca înainte, luând anumite poveri de pe umerii lor si slujind cu mare responsabilitate. Altii au mărturisit cum părinții lor, copiii și soțiile lor au fost grav bolnavi, dar Dumnezeu s-a atins de ei si i-a vindecat. Unul dintre studenți ne-a mărturisit cum luni dimineața înainte de a veni la școala de misiune, cineva i-a otrăvit copilul. Copilul a intrat in comă și, după rugăciune, copilul a eliminat toată otrava din burtă, s-a trezit si a fost vindecat. În urma vindecării, cei care l-au otrăvit au venit la pastor, au mărturisit că ei sunt de vină și și-au cerut iertare. Cu toate că pastorul era încurajat să declare la poliție cele întâmplate, El a dorit să le arate dragostea Domnului și i-a câștigat pe acei oameni pentru Isus.
Acum, studenții bărbați ai școlii de misiune din Madagascar se gândesc să facă un stagiu de câteva săptămâni până la câteva luni în Insulele Comore, unde 98,5% din populație este islamică. Ceilalți studenți care vor rămâne în Madagascar vor face stagiul de practică aici pe marea insulă roșie.
David spunea în Psalmul 57: “Voi trezi zorii…”, “Îți voi mulțumi printre popoare”, “voi cânta și Te voi lăuda”, “voi cânta lauda Ta printre națiuni”. Care este motivul pentru care putem spune aceste cuvinte? Este cumva vorba despre puterea noastră? Pregătirea noastră? Titlurile pe care le purtăm? Abilitățile noastre? NU! Ci este vorba despre îndurarea și credincioșia Domnului Isus: “Căci mare este îndurarea Ta, până la ceruri, iar credincioșia Ta este până la nori.” Toată gloria este a Domnului, nu a celui ce face slujirea!
Cu prețuire, din Madagascar,
Familia Popa Florin & Alina, Eunice, Elisa și Eliana