„Căci va veni vremea când oamenii nu vor putea să sufere învățătura sănătoasă […] Își vor întoarce urechea de la adevăr și se vor îndrepta spre istorisiri închipuite.” 2 Timotei 4:3,4
Mă plimbam cu soția mea, Irina, prin parc, într-o seară de vară, când atenția mi-a fost atrasă de doi tineri, un băiat și o fată, care ședeau pe o bancă. Ea purta un tricou alb pe care era inscripționat un mesaj: „Îmi place să fiu mințită!”. Sincer, am fost tulburat citind cuvintele respective! Zile în șir, după aceea, am fost urmărit de acea frază! Cu alte cuvinte, fata îi comunica tânărului următoarele: „Chiar dacă nu ai niciun pic de respect pentru mine, spune-mi că mă iubești! Îmi place să aud asta!” sau „ Chiar dacă te întâlnești cu mine doar pentru o aventură pasageră, spune-mi că vom fi nedespărțiți până la moarte!”. „Minte-mă! Îmi place să fiu mințită!”.
Mincinosul patologic se numește mitoman.
Dar oare cum l-am putea numi pe cel căruia îi place să fie amăgit; care se simte bine atunci când este mințit, asemenea masochistului când este biciuit?!
Numărul tot mai mare de minicinoși patologici care sunt răspândiți pretutindeni în societate, dar mai ales în sfera politică și religioasă, nu ar putea supraviețui dacă nu ar exista o masă enormă de oameni care probabil, tot patologic, se simt bine atunci când sunt mințiți. Politicienii vând iluzia unui paradis terestru care poate fi obținut ușor, fără muncă, ceilalți vând pe bani mulți iluzia unui paradis ceresc care poate fi câștigat fără Cruce!
Observ la noi, ca nație, o plăcere perversă de a fi mințiți. Toată această faună pestriță de oameni politici care conduc România de 25 de ani și care s-au perfecționat în arta minciunii n-ar fi rezistat atâta timp în funcții dacă nu ne-am caracteriza prin fapul că ne place și putem să fim mințiți la infinit.
Întorcându-ne la biserică, despre care Pavel spune că este „stâlpul și temelia adevărului” (I Tim 3:15), ne-am aștepta, în mod logic, ca aici minciuna și impostura să fie întâlnite cel mai puțin. Din păcate lucrurile stau chiar pe dos: impostorii și mitomanii găsesc aici cadrul ideal de operare. Acest lucru se întâmplă pentru că, în mod eronat, credem că atunci când ne întoarcem la Domnul intrăm într-un mediu steril de orice formă de minciună. Credem că suntem printre frați și că în noua cultură în care am intrat suspiciunea și neîncrederea față de ceilalți sunt eradicate. Credem că a verifica, a pune întrebări, a te îndoi de ceva este păcat. Iar impostorii știu asta! Știu că ne place să fim mințiți!
Consider că acestea sunt motivele principale pentru care tot felul de elucubrații și inepții sunt bine primite în mediile evanghelice și în special în cele penticostale, în timp ce cuvântul Scripturii este ignorat! Acestea sunt motivele pentru care tot felul de escroci adună din biserici fonduri impresionante inventând tot felul de drame și relatând tot felul de fantasmagorii, în timp ce mulți slujtori sinceri și umili au serioase probleme în a continua lucrarea din lipsă de suport. Ne place să fim mințiți!
De aproape zece ani slujesc cu predilecție în zona misiunii externe. Din păcate, nici acest domeniu nu a scăpat de ochii vigilenți ai impostorilor. Falși misionari, cu false proiecte cutreieră bisericile în lung și în lat și adună sume imense de bani pentru ei înșiși de la credincioșii sinceri, dar creduli, cărora le plac mai mult poveștile siropoase inventate sau fotografiile, decât adevărul simplu. S-a ajuns până acolo încât nu numai cauzele misionare să fie inventate de mitomanii strecurați printre noi, ci să fie inventați chiar și misionarii înșiși! O bună parte din cititorii noștri știu deja că povestea care îl avea în centru pe „misionarul” Titel Maghiar a fost fabricată. Titel ajunsese un fel de Moș Crăciun al misiunii. Apărea anual în anumite zone de misiune foarte periculoase, unde predica și era gata să se sacrifice împreună cu tovarășii săi de dragul Evangheliei. Alteori ducea Biblii în zone interzise, era arestat și petrecea câteva zile prin închisori până când era eliberat în urma unor intervenții diplomatice. Ultima dată era gata să fie ucis într-un atentat terorist pentru cauza Împărăției lui Dumnezeu…
Ce bine că mai sunt printre noi oameni care nu înghit orice, care verifică informațiile și care au descoperit înainte ca Titel să ajungă probabil primul misionar martir român din timpurile moderne, că el … nu există.
Cei care au urmărit evenimentele pe bloguri își aduc aminte cât de revoltați au fost fanii lui Titel când adevărul a fost relevat?! Cât de porniți erau împotriva celor care au descoperit impostura?! Ei îl doreau pe Titel înapoi! Ce era greșit în faptul că se rugau pentru Titel?
Probabil că într-o formă sau alta Titel va fi reinventat! Titel va fi un proiect de misiune inexistent, undeva prin India. Titel va fi un raport de misiune fals trimis din Irak. Titel va fi un film de misiune trucat despre pigmei. Poate Titel va fi o fântână undeva în Africa al cărei săpat costă mai mult decât mașina care îl sapă. Titel poate fi o biserică oriunde în lume a cărei construcție nu se mai termină niciodată, precum Sagrada Familia, dar care continuă să înghită bani. Impostorii știu că ne place să fim mințiți! Și vor încerca să ne mintă!
…Mie însă nu-mi place să fiu mințit! De aceea voi pune întrebări. Voi cere rapoarte! Mă voi documenta! Oamenii lui Dumnezeu nu se vor supăra niciodată dacă sunt întrebați cu privire la viața lor, la trecutul lor, la slujirea lor, la familia lor, la finanțele lor. Oamenii cinstiți nu au nimic de ascuns; impostorii însă vor fi foarte deranjați! Acesta este primul semn de care trebuie să ținem cont și care iese la suprafață atunci când întâlnim oameni cu motivații îndoielnice!
Cuvântul lui Dumnezeu, de asemenea, ne îndeamnă:
„Preaiubiților, să nu dați crezare oricărui duh; ci să cercetați duhurile dacă sunt de la Dumnezeu…” (I Ioan 4:1)
„… cercetați toate lucrurile...” (I Tesaloniceni 5:21)
„Știu … că ai pus la încercare pe cei ce zic că sunt apostoli și nu sunt și i-ai găsit mincinoși.” (Apocalipsa 2:2).
Și, nu în ultimul rând, să ne reamintim extraordinarul discurs al Domnului Isus relatat în Ioan 8. Acolo Mântuitorul ne arată clar că tatăl minciunii este diavolul. Lui Dumnezeu nu-i place să-și vadă copiii înșelați. El urăște minciuna și dorește ca noi să verificăm orice fel de lucrare care se pretinde a fi de la El. Mai mult, ne spune că doar cunoscând adevărul și rămânând în el putem fi oameni cu adevărat liberi.
Ghița Rițișan
Editorial Noi Frontiere, Vol. 12/Nr.4, Iulie-August 2015
Lasă un Răspuns