Contextul de lucrare din Macedonia de Nord este unul sensibil și din punct de vedere politic și din punct de vedere religios. În Macedonia de Nord, cum se numește, de vreo 2 ani încoace, locuiesc, în mare parte, macedoneni ortodocși și aproximativ 800.000 de albanezi musulmani. Macedonia a fost parte a Iugoslaviei, iar în 1991 a devenit fosta Republica Iugoslavă a Macedoniei, însă în urmă cu doi ani, în urma unui referendum, după ce Grecia a cerut schimbarea numelui țării, pe motiv că din punct de vedere istoric Macedonia este parte a Greciei, premierul actual a acceptat să schimbe numele țării în Macedonia de Nord. Macedonenii sunt foarte indignați din cauza acestui lucru și este un subiect foarte sensibil, orice discuție pe această temă riscă să se finalizeze cu o ceartă. Albanezii, pe de altă parte, nu au o problema cu numele, însă au o problemă cu religia. Pentru ei a fi albanez înseamnă a fi musulman.
Am venit prima dată în Macedonia în 2010 pe termen scurt, iar în 2011 m-am întors pe termen lung. Am început să lucrez cu o echipă de americani și albanezi. Așteptările mele au fost că ne vom ruga, vom posti, vom predica Evanghelia și, destul de repede, Dumnezeu va îngădui ca un număr destul de mare de oameni să se întoarcă la El, însă lucrurile nu au fost chiar așa. Când am venit, am pierdut o parte din echipă, după un an am pierdut și cealaltă parte din echipă și într-o perioadă am rămas noi, împreună cu o familie de români și câțiva albanezi creștini. Ne-am gândit că vom veni aici, într-o echipă deja existentă și vom fi un ajutor pentru ei în munca lor cu albanezii, predicând Evanghelia și oferind Biblii oamenilor. Când am venit aici, deja erau biserici creștine, doar în rândul macedonenilor. Noi facem parte dintr-o biserică macedoneană, dar lucrăm cu albanezii, care au o limbă și cultură diferită de cea a macedonenilor, cele două grupuri fiind mereu în tensiune. Însă în ultimii ani, lucrurile dintre macedoneni și albanezi s-au mai liniștit și colaborarea dintre cele 2 grupuri e mult mai bună. Nu ne-am gândit că va trebui să avem o viziune clară, un plan concret de atingere a albanezilor din Macedonia, că echipa se va schimba, se va împrăștia sau că vom rămâne o mână de oameni, ci am crezut că lucrurile se vor dezvolta frumos. Am auzit de multe ori că întoarcerea musulmanilor la Dumnezeu este un proces, atât la școala de misiune, cât și de la colegi misionari, și știam acest lucru la nivel teoretic. Totuși, de câte ori le vesteam Evanghelia și Dumnezeu făcea o minune, Duhul Sfânt îi convingea și se întorceau la Domnul, mă așteptam ca imediat după această schimbare ei să devină ucenici, însă pentru a deveni ucenic necesită timp. După câțiva ani de zile am început să vedem că lucrurile se mișcă, să vedem rezultate. Astea erau așteptările mele la începutul lucrării de misiune, acum nu mai văd lucrurile așa, ci am devenit mult mai realist.
În momentul de față, datorită pandemiei, unul dintre proiectele în care se implica Debora și care a fost suspendat este proiectul de After School, un proiect care s-a desfășurat timp de 4 ani și pe care abia așteptăm să-l repornim. Din acest motiv, Debora se implica acum mai mult pe partea de ucenicizare. Invităm la noi acasă una sau două persoane, maxim o familie, datorită restricțiilor impuse și ne ocupăm de relații personale. Această lucrare, atât de frumoasă pe care noi o facem aici în Macedonia, ar putea fi făcută de orice creștin, din orice biserică din România. Vă încurajăm să invitați acasă, într-o zi, poate într-o duminică la prânz, un coleg de muncă la voi acasă. Relația care se formează într-o atmosferă intimă, precum casa personală, este ceva special, oamenii se deschid așa de mult. Această lucrare de ospitalitate îi este foarte dragă Deborei. De asemenea, ne implicăm în biserica macedoneană Agape, cu care colaborăm și împreună avem un proiect printre refugiații din Skopje și cei din Vranje. Grupul de refugiați din Vranje, vreo 15-20 de persoane, s-au întors la Domnul, sunt botezați, unii au plecat mai departe spre Europa, alții au rămas în Serbia. Printre albanezi lucrăm cu un pastor albanez și un pastor brazilian, iar dorința noastră este ca, încet-încet, să conturăm proiectul de plantare de biserică între albanezi, un proces care este destul de lung, și să strângem oamenii împreună. Datorită pandemiei, am început să conturăm și un proiect de evanghelizare prin media care implică traducerea de materiale, crearea și editarea de conținut video și așa mai departe. În linii mari, aceste proiecte se desfășoară în momentul de față în Macedonia de Nord.
Mai jos vă oferim câteva motive de rugăciune actuale și vă invităm să fiți alături de noi prin rugăciune:
– călăuzire pentru viitorul apropiat și înțelepciune din partea lui Dumnezeu cu privire la modul de slujire.
– călăuzire într-un proiect evanghelistic pentru regiunea Balcanilor.
– lucrarea cu albanezii și refugiații.
– rugăciune specială pentru B. (O albaneză pe care Debora o ucenicizează)
Nicușor și Debora T.
Lasă un Răspuns