Regiunea Kurdistan mai este cunoscută ca fiind și pământul kurzilor. Problema Kurdistanului  datează de la dizolvarea Imperiului Otoman în 1920, când kurzilor nu li s-a mai dat nici o parte, deși în Tratatul de la Sevres, era scris că vor avea țara lor propie.

Kurzii a rămas astfel un grup etnic separat, căutând întotdeauna autonomie și independență. Aceste aspirații au condus la un conflict aproape continuu și la o istorie de  represiune și  rezistență  în fața amenințărilor existențiale ale turcilor, arabilor și iranienilor.

Kurzii din nordul Irakului, care astăzi numără 6 milioane de oameni, au fost practic masacrați în  timpul regimului condus de Saddam Hussein. Guvernul Regional al Kurdistanului (KRG) înființat în 1992, este un guvern secular modelat pe baza unui stat național  independent într-o federație cu restul Irakului. Ei au propriul parlament, armată, granițe și politică externă. În 2003, după răsturnarea lui Saddam Hussein, irakienii, într-un referendum național, au recunoscut guvernul regional Kurdistan și Parlamentul Kurdistan.

Recent, în 25 Septembrie 2017 a avut loc un referendum în care locuitorii regiunii Kurdistan din Irak au votat în proporție de 92% faptul că își doresc un stat independent, separat de Irak.  Guvernul irakian însă, nu este deloc de acord și a pus în aplicare mai multe amenințări, cum ar fi închiderea spațiului aerian și a granițelor din regiunea Kurdistan, controlul petrolului și exerciții militare la granițele regiunii.

,, La suprafață, viața continuă aici în mod normal, dar nimeni nu știe cum se va dezvolta situația.  Grijile practice sunt că în orașul Suleimani a fost deja mai dificil să cumperi  gaz / benzină, iar Irakul a amenințat că va reduce conexiunile la internet. Kurdistanul afirmă că va exista hrană pentru o jumătate de an, chiar dacă granițele vor fi închise. Toate acestea sunt foarte reale pentru localnici ” – afirmă o familie care slujește acolo.

Pe lângă cei aproximativ 6 milioane de kurzi din Irak, mai sunt încă 30 de milioane de kurzi în Turcia, Iran, Siria și Diaspora. (http://www.institutkurde.org/en/info/the-kurdish-population-1232551004)

Ca slujitori ai Împărăției, recunoștem și privim cu îngrijorare situația extrem de delicată care există acum în Kurdistan din punct de vedere social, politic și economic, dar considerăm că nevoia cea mai mare a kurzilor este nevoia de Dumnezeu.

În acest context delicat, sunt misionari care au fost nevoiți să-și retragă activitatea până ce lucrurile se vor stabiliza, dar avem și misionari care sunt pregătiți de plecare, dar evenimentele recente fac imposibilă plecarea lor acolo.

Vă invităm să ne unim în rugăciune pentru această regiune și pentru etnicii kurzi. Să ne rugăm pentru liderii kurzi pentru înțelepciune în negocierile pe care le vor mai avea cu guvernul irakian și astfel Dumnezeu să deschidă uși pentru vestirea Evangheliei.